I BENEFICIS DI VIGNESIE
di Josef Marchet

Daûr di ce che e dîs la storie uficiâl, Vignesie e puartà in Friûl la pâs, l'ordin, la sigurece, il moviment comerciâl e il progrès de agriculture. Viodìn mo ce che al è di vêr in chest discors!
Cuarante agns dopo la ocupazion dal Friûl par cont di Vignesie, si scomençà a fevelâ dai Turcs che si fasevin indenant des bandis de Bosgne. Vignesie no si scomponè di plui di cussì. Dal 1472 i Turcs a rivarin fin a Monfalcon e po fin a Cividât: lis guarnizions Venezianis a taiarin la cuarde, ben sveltis.
Dal 1477 i bosgnacs, menâts di un Scanderbey, a rivarin ca fin sul Tiliment: i Venezians a scjamparin, il Friûl al fo roseât fin sul vues, i cjistiei e i paîs murâts si difinderin di bessôi ( no 'ndi volevin tropis a difindisi cuintri chês mandriis disordenadis). Dal 1478 a tornin i Turcs: i venezians si sierin tes lôr fortificazions sul Lusinç e a lassin che i Turcs si gjavin dutis lis voiis tal cjanâl dal Lusinç, in Val Cjanâl e fintremai tal Incjaroi. Dal 1499 a tornarin i Turcs pe ultime volte, dopo di jessi stâts mês fers di là dai confins: il guvier di Vignesie nol savè fâ nuie altri, dome che al ordenà ai contadins di scjampâ tes citâts muradis, dopo di vê brusât dut ce che no podevin puartâsi daûr. Cheste volte, no vint cjatât passon di ca da la aghe, i Turcs a passarin di là, si dividerin in piçui trops, a devastarin ducj i paîs, a coparin miârs e miârs di furlans e a tornarin cjase lôr cjamâts di robe e di presonîrs: intant che a fasevin chestis impresis, no vevin dibisugne nancje di meti lis vuardiis di gnot, di tant che e jere tremende la difese dai Venezians (2).
Pôcs agns dopo (1508) e capità la vuere cuintri l'imperadôr Massimilian: dute chê part de Furlanie che e jere sot i conts di Gurize e fo devastade dai mercenaris di Vignesie. Subit dopo e scomençà la vuere de Leghe di Cambrai che e durà siet agns (1509-1516). In chescj siet agns i paîs de Furlanie a vioderin a cori indenant e indaûr todescs e venezians cuissà cetantis voltis, a passarin di un paron sot chel altri, lis cjaparin di chescj e di chei, a pierderin nemâi, racolts, implants, cjasis. Plui che di combatiments, la vuere e jere fate di avanzadis e ritiradis, cun robariis e maçalizis de popolazion, che no saveve a ce sant votâsi.
Par zonte, tal unvier dal 1511, che al jere un moment di padin, e capità la balfuerie dai Strumîrs e dai Çambarlans: Strumîrs a jerin i cjistielans che a puartavin la part dal imperadôr; Çambarlans a jerin i partesans di Vignesie (3).
Joibe grasse di chel an (27 di Fevrâr) i Çambarlans a Udin a sbudielarin ducj i Strumîrs che ur capitarin sot, ur brusarin lis cjasis, ur robarin ce che a vevin di miôr (4).
Tra il 1615 e il 1617 e fo la vuere di Gardiscje: vuere cence cjaveç e cence risultât, pal possès di chê fuartece che, comandade di Ricart di Strassolt, e resistè ai Venezians fintremai che il tratât di Madrid al fasè fermâ lis ostilitâts e dut al tornà come prin. Ma intant altris paîs dal Friûl a forin sdrumâts o brusâts, altre int copade, altre robe strassade o puartade vie. Cheste e sarès la pâs e la prosperitât vignude par merit di Vignesie. Il maçalizi dai Strumîrs al puartà daûr une lungje storie di svindics e di disordins che a durarin passe un secul. Lis tristis relazions di Vignesie cui imperadôrs no permeterin di inviâ mai un fregul di trafic cu la Austrie. Lis distruzions causadis des vueris a faserin cressi simpri plui la miserie; lis tassis cence misure che Vignesie e meteve, a rosearin fin sul vues la regjon. Nissun lavôr di publiche utilitât in trê secui e mieç, nissun provediment par fermâ lis aghis che a jessevin pes campagnis; mai une sigurece su lis stradis; mai une provedence pes anadis di cjaristie o par epidemiis. Biâts furlans: e ancjemò si laudin di Vignesie.